NICOLAE IORGA DESPRE ȘTEFAN LUCHIAN

În decembrie 1904, Ștefan Luchian expune împreună cu bunul său prieten, Nicolae S. Petrescu-Găină, la Ateneu, o expoziție despre care Petru Comarnescu spunea:

Luchian și Petrescu, pregătiseră fiecare în felul său lucrări serioase, ba și un catalog pe care au apucat să-l tipărească. Cu hazul-i cunoscut, Găină desenase pentru coperta catalogului două efigii: una a lui Gallus Deutatus – aluzie la puterea dinților săi ce puteau îndoi monedele de argint – cealaltă a lui Lucullus Babacus, chipul lui Luchian încununat de lauri și făcându-i augusta poreclă de <<Babac>> ” (Petru Comarnescu, Luchian, 1965, p.165)


Nicolae S. Petrescu-Găină, Portretul lui Ștefan Luchian

Despre expoziția semnată de Luchian scrie și Nicolae Iorga în revista literară săptămânală, Semănătorul. Redăm integral cronica semnată de Iorga în ediția din 19 decembrie 1904:

„În rotonda Ateneului, la o lumină foarte puțin priicioasă și într-un mare zuzăt vulgar de lume indiferentă, se desfășură apoi expoziția d-lui Luchian. Culori puternice, în lovituri tari, observație de-a dreptul crudă, o închipuire personală, nouă; – în total, adevăr, energie și dispreț pentru gustul publicului, care trebuie să spunem, caută o frumusețe mai discretă, mai puțin neașteptată și zguduitoare. Sînt marine și unele peisaje foarte vii și portrete care au părți bune, dar mai ales, fructe, care par că stau să se rostogolească de pe pânză.

Luchian, fire echilibrată fără poză și fără mode, fără dorință de a uimi și de a câștiga, cinstit observator și reproducător limpede, foarte delicat uneori, expresiv totdeauna, are într-un unghiu unele lucruri mai mărunte, printre care cîteva luminoase flori galbene.”

sursa: Mărturii despre Luchian, Antologie și prefață de Marin Mihalache, ed. Meridiane, București, 1966, pp.114-115.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *