Muzeul Municipiului București vă invită marți, 9 aprilie 2019, ora 18.00, la un nou eveniment din seria Idei în Agora, cu tema „Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial”.
Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi. Evenimentul are loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr 151).
Intrarea este liberă în limita locurilor
disponibile.
În arta românească, la trecerea spre secolul XX,
la început a fost modernizarea și apoi tradiția. Ulterior, modernizarea a dus
spre o avangardă locală tardivă, post-istorică, declanșată în 1924, ca reacție
la aglutinarea teoriilor tradiționaliste și româniste de care se va re-apropia
pe parcursul perioadei interbelice, regăsind și retorica localistă și
predilecția pentru realism, dar și aspirația tehnocrată de a se pune în slujba
puterii date, în scopul cimentării progresului. Toate aceste caracteristici au
fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare în sfera realismului
socialist, după 1944. Repere teoretice contrastante: „Revoluția agrară și
evoluția clasei țărănești” (Virgil Madgearu, 1923) și „Burghezia română”
(Ștefan Zeletin, 1925).
Erwin Kessler propune abordarea următoarelor sub-teme:
1. de
la Tinerimea Artistică (1901) la Prima expoziție internaționlă a „Contimporanului”
(1924). Sub-puncte: înființarea și evoluția Tinerimii Artistice, apariția
revistelor „Insula și Simbolul” (1912) și „Chemarea” (1915), revista și mișcarea
artistică brașoveană „Das Ziel” (1919) și „Das neue Ziel” (1919-1920),
organizarea primei expoziții internaționale a „Contimporanului” (cu secțiuni
dedicate „Manifestului activist către Tinerime”, 1924, revistelor „75HP” și
„Punct”, 1924, și „Cronometrajului pictural” de Maxy, Contimporanul, 1924),
plus o analiză cantitativă a participărilor internaționale și naționale la
prima expoziție a „Contimporanului”.
2. „Integral” și Integralismul sau avangarda în
stadiul ei spectral-corporatist (1925-1928). Sub-puncte: de la manifestele
„Integral” la participarea lui Maxy și Iancu la Expoziția fascist futuristă de
la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei
târzii spre autoritarism și darwinism cultural. Maxy și „Neue Sachlickeit”: de
la cubo-constructivism la realism reacționar. Maxy după 1944 – o scurtă
introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist și
diriguitor al sistemului artistic comunist.
3. tradiționalismul – arta specificului
național, de la schemele compoziționale ale lui Camil Ressu la tezele lui
Francisc Șirato și la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu,
Dimitrie Ghiață etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ și simbolic (iconografia
țăranului, a peisajului local, a datinilor și muncilor agricole, a ritualurilor
religioase, a motivelor folclorice), tipurile de narațiuni și tipurile de
construcții compoziționale, epuizarea filonului artei specificului național
spre mijlocul anilor ’30, cazul aparte al lui Ion Țuculescu, la mijlocul anilor
’40.
4. convergența sistemelor (avangardist și
tradiționalist – specific național) după 1945: expoziția „Flacăra” (1948), prin
care artiștii foști avangardiști și foști tradiționaliști se raliază in corpore
regimului comunist.
Erwin
Kessler (n. 1967) a studiat
Filozofia, Istoria Artei și Antropologia la București, Praga, Paris (DEA la
EHESS) și Maastricht. Cercetător științific la Institutul de Filozofie al
Academiei Române. Profesor asociat de Istoria Artei și Estetică la CESI
(Universitatea din București). Director fondator al Muzeului de Artă Recentă
din București (MARe). Principalele domenii de cercetare: istoria, estetica și
teoria artei moderniste, de avangardă și contemporane, estetică fenomenologică,
antropologie vizuală.
Sorin
Antohi (n. 1957) este istoric al
ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și
coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org